De ce să zâmbeşti la nunta ta
by Laura Andrunachi (www.lauraandrunachi.ro)
Preluare integrala de aici
Realitatea este ceea ce se întâmplă. Conform definiţiei DEX, realitatea este definită ca fiind:existenţa efectivă, obiectivă, posibilitatea înfăptuită, lucru real care există efectiv, stare de fapt
Kant a adus ideea că există o anumită formă care face posibilă perceperea realităţii şi anumite concepte care conturează şi ordonează această percepţie a realităţii. Realitatea ia naştere în mintea noastră.
Tristeţea pleacă de la refuzul de a accepta realitatea aşa cum este, de la subiectivismul paradigmei „cât de reală este realitatea?!”
Sunt fotograf, întâlnesc şi cunosc oameni.
Dar sunt şi psiholog şi atunci înţeleg oameni şi văd dincolo de ceea ce vor să arate. Pentru că ştiu că realitatea este ceea ce se întâmplă, şi nu este vorba doar despre realitatea mea ci, în egală măsură despre realitatea altora.
Sunt în trafic şi văd oameni trişti. Sunt încruntaţi, sunt oameni gri, sunt oameni lipsiţi de viaţă, lipsiţi de vitalitate.
Merg pe stradă şi văd oameni ce privesc spre pământ, cu feţe ridate, îmbătrânite înainte devreme, cu ochii trişti, lipsiţi de viaţă. Chipurile oamenilor exprimă durere. Tristeţe. Oamenii nu mai zâmbesc.
Un trecător este claxonat pe trecerea de pietoni. Şoferul ambalează maşina şi scrâşneşte printre dinţi un cuvânt obscen.
Este între ora 18.00 – 19.00, dar poate fi orice alta oră, într-o zi oarecare, fără nume, dintr-o lună la fel de oarecare, a fiecărui an. Merg către casă. Traficul este sufocant, şoferii fac slalom de pe o bandă către cealaltă, pietonii aşteaptă transportul în comun – toţi, trişti, cu aceleaşi feţe preocupate, trăind cu iluzia că vor ajunge undeva…poate acasă..poate la familie…poate în oraş alături de prieteni..cu iluzia că vor avea un moment de relaxare, că vor avea puterea să zâmbească cu adevărat, să se bucure. Oamenii nu mai zâmbesc.
Sunt mulţi oameni trişti, fără viaţă, mereu în căutarea unui strop de fericire deplină. Însetaţi, aleargă în stânga şi în dreapta după un dram de fericire, neştiind că acesta este la tot pasul.
M-am întrebat de mai multe ori dacă aceste feţe triste sunt doar măşti sau şi în realitate oamenii sunt trişti? Şi cred că mulţi oameni nu mai folosesc doar o mască şi chiar sunt trişti. Chipul lor este trist şi cel mai grav este că au fost atât de mult timp trişti, încât şi inima lor a uitat să se bucure, a devenit tristă. Oamenii nu mai zâmbesc.
De ce să zâmbeşti la nunta ta?
Pentru că este cu adevărat o zi specială. La fel de adevărat este şi faptul că în acest secol poţi ajunge să trăieşti mai multe “zile speciale”
Ştiu, ziua nunţii este o zi la fel de reală ca oricare altă zi din viaţă ta reală.
Pentru că ai ocazia să laşi realitatea vieţii cotidiene pentru o nouă şi scurtă realitate – realitatea unei zile speciale. Vei avea tot restul zilelor vieţii tale să te întorci la realitatea atât de bine cunoscută.
De ce să zâmbeşti la nunta ta?
Nu vreau să dau sfaturi – am găsit pe net atât de multe articole pe tema nunţii tale ..unele mai bune..unele mai puţin bune..unele…deloc bune..– ştiu că este o sintagmă la modă “să te pui în pantofii celuilalt”…nu cred că se vor potrivi – eu, personal, port mărimea 35.
Nu pot decât să fiu empatică şi să îţi aduc aminte ceva ce sigur ştiai:
- Zâmbetul te face mai frumos/frumoasă
- Cei care zâmbesc trăiesc mai mult
- Atunci când zâmbeşti le arăţi celorlalţi că o duci excepţional
- Zâmbetul chiar este contagios
- Nu costă nimic
- Dacă zâmbeşti sigur pari mai tânăr/a cu cel puţin câţiva ani
- Cu certitudine nu vrei să te regăseşti în rândurile celor amintiţi în rândurile de început.
Şi dacă cele de mai sus nu ajută, nu uită:
Zâmbeşte…mâine va fi mai rău ( Murphy)
